Este aprobată orice manifestare a şefului, chiar şi glumele neinspirate declanşează numaidecăt banda rulantă a hohotelor homerice. Falsul şi inerţia devin simptome ce susţin instituţia ca nişte cariatide rebutate.
Orice entitate care nu se contopeşte cu masa creată în jurul liderului este un intrus. Masa se simte ameninţată, iritată şi în final îl expulzează. Nimeni nu spune adevărul, nu-şi asumă responsabilitatea acestuia pentru că asta poate să indispună şeful.
Cunoşteam aceste aspecte ale activităţii într-un sistem închis., dar le ignoram pentru că vroiam să cred că există excepţii. Se pare că nu există. Şi slavă Domnului. Altfel mă prefăceam şi eu într-o „insectă de sectă”.
Le sunt recunoscătoare acelora care m-au exilat spre libertate.
GENIAL! InSecta... Asta am fost.
RăspundețiȘtergereElena, aceste circuite inchise vor exista intotdeauna. Sunt niste scoli in care inveti sa pretuiesti libertatea.
RăspundețiȘtergereMdea, Angela, bine scris ca intotdeauna...Mi-a amintit de urmatorul aforism: Были две возможности: либо встать на их платформу, либо повиснуть над ней. (Станислав Ежи Лец)
RăspundețiȘtergereIulia, aforismul respectiv este, probabil, scos din context. Se refera la o sociatate totalitara de tip sovietic etc. Slava Domnului, avem si alternative. Astazi nu e neaparat sa fim lichele sau sa ne spanzuram. Putem alege si alte perspective.
RăspundețiȘtergereProbabil...La o societate de "erori şi denaturări"...in acest caz este mai sanatos sa fii expulzat din randurile unei companii, sau a unui partid, etc., decat sa te duci la fund cu tot cu "corabia prostilor"...
RăspundețiȘtergereIar alegi o solutie defensiva. De ce sa fii "expulzat"?! De ce sa astepti asta? Nu cred ca e o solutie buna. Trebuie sa te asculti pe tine insati si sa ei o decizie pe care sa ti-o asumi. De exemplu sa pleci. Nu pentru ca cei pe care-i lasi in urma sunt rai (sau buni, nu conteaza), ci pentru ca ai calea ta si trebuie sa mergi inainte.
RăspundețiȘtergere