Staţi puţin, că şi eu vreau să fiu preşedinte!

Ei, gata, vreo două-trei ore de bucurie ingenuă e suficient sau poate chiar prea mult. Acum, că situaţia e clară, să vedem ce va urma. La prima vedere, s-ar părea că jocul îl face Marian Lupu şi toată lumea îl va curta pentru a-l atrage spre un pol sau altul. Nişte surse anonime au lăsat să se înţeleagă că prima rundă de negocieri s-a şi produs în această noapte. Deocamdată Cele trei partide de opoziţie nu au ajuns la o înţelegere. 

Evident, imaginea lui Marian Lupu e prima care-ţi vine în minte atunci când te gândeşti la viitorul preşedinte al ţării - există mai multe motive obiective şi subiective. Dar problema e, probabil, că cei trei lideri ai opoziţiei văd lucrurile altfel. 

De exemplu Vlad Filat poate dori postul de preşedinte invocând faptul că deţine cel mai mare număr de mandate din partea opoziţiei. Ieri în emisiunea lui M. Surdu Alexandru Tănase a fost destul de răutăcios cu Valeriu Lazăr în acest sens.

Urecheanu - şi el a spus public de atâtea ori că va fi viitorul preşedinte încât se prea poate să insiste şi în continuare ca un decan de vârstă. 

Mihai Ghimpu e cunoscut ca un politician suficient de orgolios şi greu de aplecat spre compromise... Aşa dar... lupta s-a încheiat. Trăiască lupta! (apropo, mai vezi o dată videoclipul Happy srl ca să nu ţi se pară totul prea dramatic...)

Rezultatele alegerilor

Acum, după ce au fost procesate 98% din procesele verbale situaţia e următoarea: PCRM - 45,1%, AMN - 7,40%, PLDM -16,40%, PDM -12,50%, PL -14,40%. 

Mai sunt 4,30% din voturile acumulate de partidele dincolo de competiţie. 38,20% sunt procentele acumulate de cele trei partide liberale. Lupu rămâne a fi "de aur". Cel care a făcut jocurile este genial! 

Nu vreau, cel puţin în dimineaţa asta
să mă gândesc la adevărata dimensiune geopolitică a rezultatelor acestui scrutin. Nu-mi pasă acum de interesele celor din umbra jucătorilor politici. Ca simplu cetăţean vreau să mă bucur pentru schimbare, chiar dacă această va surveni doar la nivel de retorici politice. Oricum, e un pas înainte, oricum e o şansă.

Totuși, cine va fi președinte? Dăm cu bobul?

Întrerup banda postării rezultatelor preliminare. Marian Lupu este persoana care va fi viitorul preşedinte al RM. De ce cred asta? În discuţiile liderilor de partide de la PRO tv, aceştea s-au arătat concilianţi, iar la această oră Moldova 1 a pus pe post un film despre mănăstirea Curchi în cadrul căreia doar Marian Lupu (ca persoană sus-pusă) vorbeşte despre donaţia pe care o face familia sa. Iar la Moldova 1 nimic nu se face fără premeditare sau în defavoarea autorităţilor. 

Vorbeam anterior despre persoana care va fi agreată şi de ruşi şi de occidentali... Revin la rezultate. La ora unu noaptea: PCRM -
48,6%, AMN - 7,2%, PL - 11,6%, PLDM - 14,6%, PD - 13,2%. Hai că acum Moldova 1 dă filmul "Dulcea şi tandra mea fiară". Titlul e şi el din "episodul" de mai sus, nu găsiţi?

Alegerile s-au încheiat. Ce se va alege?

Scorul e la limită. În balanţă. Fiecare cinci minute aduc veşti noi. Oricum, rezultatele denotă aceeaşi polarizare clară a societăţii. Respectiv, configuraţia parlamentară va depinde de cele câteva procente care se vor developa pe parcursul numărării voturilor. 

PD este privelegiat acum şi contează foarte mult în ce măsură M.Lupu îţi doreşte să deţină funcţia de Preşedinte al ţării... Iată şi rezultatele după ce s-au procesat 11,3 la sută: PCRM-56%, AMN-6% PL-8,4%. Deci, reprezentanţii partidelor care vor accede în Parlament se ciondănesc în studioul lui Mircea Surdu de pe poziţia învingătorilor, iar la CEC rezultatele preliminare se schimbă într-un mod care nu-mi place deloc... 12,5 la sută buletine procesate: PCRM - 54,1%, AMN 6,5%, PL - 8,9%, PLDM - 13,1%, PD - 12,8%. 

Procentul obţinut de comunişti este încă destul de mare... prea mare... 17 la sută... 52,1% pentru PCRM. Scade, dar greu, greu... Hai, băieţi, număraţi mai repede şi respectiv, de fiecare dată să fie cu 2% mai puţin... 

Ora 00.34 S-au procesat 26% din procese. După cum am solicitat, PCRM a pierdut încă 2%.
 PLDM - 14,1%, PD - 12,9%, PL - 11%, AMN - 7,4.

Oricât de "turmentaţi" am fi...

În revista ACUM a apărut astăzi articolul meu cu întrebarea sacramentală a personajului lui Caragiale în titlu. Apropo de analiza inserată acolo, trebuie să menţionez că oricât de sceptici am fi, o şansă tot avem. 

Eu una prefer în calitate de păpuşar al procesului politic din Republica Moldova un mogul român. Cel puţin aşa mai putem spera să păstrăm identitatea naţională şi să scoatem vizele pentru cei de dincolo de Prut. 

Astăzi îmi vine feciorul de la Bucureşti. Mergem să votăm miercuri. Să ne ajute Dumnezeu pe toţi - şi pe cei decişi şi pe cei indecişi...

Îngheţată roşie

Mă plimbam prin parc cu fetiţa mea şi am zis : hai să mâncăm o îngheţată. Ce poate fi mai relaxant într-o zi toridă decât să te răcoreşti la umbră! Un gest firesc şi apolitic. N-a fost să fie... 

În frigoriferul cu pricina am dat de ... publicitate electorală în favoarea partidului comunist. Îngheţată cu însemnele secera şi ciocanul într-un ambalaj purpuriu. Cu inscripţia CCCP. 

Dacă producătorii au recurs la un asemenea truc de marketing înseamnă că prinde. Cât timp va mai dura această nostalgie? Cât timp brandul comunist, sovietic va mai fi unul de succes? 

Moise a trebuit să-şi plimbe poporul prin pustiu 40 de ani ca să le mai vânture minţile. Mai avem 20 de ani?

Happy srl - Președinte pot fi... ușor!

Astăzi HAPPY SRL a lansat videoclipul piesei Preşedinte pot fi. Cinci adolescente, printre care și Paula mea, ne-au amintit că lumea culorilor nu se reduce doar la culorile privatizate de partidele politice şi că orice copil are dreptul să creadă în visul său. Chiar dacă acesta pretinde la funcţia de Preşedinte al ţării. 

O uşoară parodie a luptei politice actuale. 

https://www.youtube.com/watch?v=E7TlsDDnxUU

Iniţial evenimentul trebuia să se producă în incinta Centrului Republican al tineretului şi copiilor, unde îşi are sediul şi studioul Star Ty - cel cu proiectul respectiv, finanţat în exclusivitate de părinţii fetelor. N-a fost să fie. Administraţia Centrului s-a speriat. Cică ar fi ceva politic şi (O, zei!) împotriva actualei guvernări. 

Cred că una din problemele grave ale guvernărilor din RM este lipsa totală a simţului umorului. Crisparea şi paranoia fobiilor şi a suspiciunii - căutăm duşmanul şi în păpuşoaie - sunt atavisme ale timpurilor sovietice de care, se pare, şefii de toate nivelurile se debarasează ta-a-are greu.

Albul şi negrul sunt non-culori, ştiaţi asta?

Citesc un articol de Dan Dungaciu publicat azi în revista electronică ACUM. E bine ce zice, dar refuz să împart spectrul politic în comunişti şi opoziţie, în sensul dihotomic (respectiv) negru-alb. Mă refer în special la "albul" opoziţiei (că...comuniştii sunt "pe negru" e ok). Ca om cu un oarecare trecut politic nu pot să mai accept (ca un simplu alegător) iluzia oferită de retoricile electorale. Nu "imaginea" mă interesează ci finanţatorii acesteea. Or, dacă ne băgăm (cu văzutul!) în portmoneele (unele subţiri, altele - burduşite la greu) oferite concurenţilor de sponsorii interesaţi de rezultatul alegerilor din RM, o să constatăm, probabil cu stupoare, că-i vai de capul nostru! 

Voi continua...

SALUTARE, A.G.!

Sincer vorbind, am cam uitat de blogul meu şi cred că trebuie să-i mulţumesc lui A.G. pentru că mi-a amintit de el. Televiziunea, artele, lecturile şi scrisul, amenajarea casei, minunea mea de fetită îmi iau tot timpul şi nu prea mai dau pe aici. De fapt scriu din nou pentru a face o precizare. Din acelaşi număr al ziarului Jurnal de Chişinău am aflat că am o pagină pe Wikipedia în care, zice jurnalistul, mi-am postat fişierul biografic sub numele Angela Leahu. În primul rând, dacă sufeream de narcisism şi cu adevărat insistam să-mi împrăştii CV-urile prin internet, nu postam nimic sub acest nume din simplul motiv că nu m-am identificat cu el, preferându-l de regulă pe cel dat de părinţii mei. În al doilea rând sunt multe inexactităţi acolo, cum ar fi pretinsa mea "intensă activitate literară sub pseudonimul (!!?) Angela Aramă". N-am avut o activitate literară intensă niciodată. Am publicat în Capitala magazin, VIP magazin, în alte câteva tipărituri şi am scos în 2005 cartea mea de versuri şi grafică - una singură! Din faptul că apartenenţa la PPCD este scoasă în antet ar reieşi că pagina a fost creată de cineva din partid pe când făceam parte din acesta. Dar, pe de altă parte, foştii mei colegi de partid nu m-au cunoscut decât cu numele ARAMĂ. Chiar şi fotografia plasată acolo îmi dă de bănuit - e o poză (urâtă rău, de altfel - ca orice femeie nu aş fi etalat-o decât pe cea care-mi place şi mie) făcută pentru o viză schengen şi, probabil, sustrasă din vreo bază de date. Deci, deocamdată pentru mine e o enigmă această pagină din Wikipedia, deşi nu e una pentru care o să mă desfac în zece ca s-o dezleg.
Atât cu precizările. Nici nu ştiu de fapt de ce le mai fac. Am citit atâtea lucruri inexacte sau de-a dreptul aberante despre mine încât mă întreb dacă nu cumva ar trebui s-o las pe clona Angela Aramă creată de "comentatorii" anonimi, cărora le respect fără echivoc dreptul la libera exprimare, să-şi trăiască viaţa proprie...sau să moară în voie atârnată ca un sac de box în PMAN...
P.S. Ataşaţi în continuare şi Bârfa, o postare mai veche.