Până la perestroica, Patria mea era un strugure de poamă pe harta Uniunii.
După aceasta, timp de câţiva ani, a fost un tricolor zvâcnind în aburii speranţei.
Apoi tricolorul s-a astâmpărat, acoperit de ceaţa unui "neo" greu de identificat.
Mai târziu Patria mea "s-a stabilizat" ca un scaun domnesc înfipt în veşnicie.
Cum e patria mea acum, în procesul alegerilor care riscă să devină tradiţie naţională?
O!
Acum Patria mea e glamour.
Are costum de mii de euro de la Hugo Boss.
De fapt, mie nu-mi place shoppingul, îmi place arta.
Aşa că aştept timpurile (cred că n-a mai rămas aşa de mult până atunci)
Când Patria mea va fi un trup gol.
Ca şi regele său.
Adică cel din povestea electorală.
Nudul, pe care fiecare va putea să-şi exercite talentul de body-painter.
Sunt curioasă să ştiu ce ar picta pe muşchii Patriei mele fiecare dintre voi, dragi cititori...
As picta ceea ce nu-i ajunge cel mai mult: fumusete, inspiratie, spiritualitate, curaj, intelepciune, noroc. Apropos, posibil ca si asa ceva: http://www.dailymail.co.uk/news/worldnews/article-1224499/Is-worlds-best-body-art-Stunning-eye-deceiving-images-reveal-artist-game.html
RăspundețiȘtergere