Plâng de fericire. 215 Eroi ai Ucrainei, printre care și comandanții Azovului au fost eliberați!

Svyatoslav „Kalina” Ponomar

Nu cred că am plâns atât de fericire din 24 februarie încoace. S-a întâmplat ceea ce mulți dintre noi, hai să fim sinceri, nu am mai crezut să se întâmple - au fost eliberați din captivitate 215 de Eroi ucraineni, printre ei militari, polițiști, membri ai gărzii naționale, grăniceri, soldați, vameși, civili. Și cel mai important este că au fost scoși din prizonierat mulți apărători ai Azovstalului. Printre ci - cei, soarta cărora am urmărit-o îndeaproape în acele zile dramatice de enormă tensiune când oțelăria din Mariupol se transformase în simbol al rezistenței eroice a poporului ucrainean în fața hoardelor de criminali ai regimului de la Kremlin.

Mykhailo Dianov

Ce să mai întind vorba, sunt în culmea fericirii, în special, pentru că au fost eliberați cinci comandanți ai eroicului Azov (trei ai regimentului și doi - de brigadă) cei cărora rușii le pregăteu cuștile de fier și un tirbunal „exemplar” al nazzismului ucrainean în teatrul dramatic din Mariupol, „reparat” în mare grabă: Denis „Redis” Prokopenko, Svyatoslav „Kalina” Ponomar, Oleg Khomenko, Serghei „Volyna” Volynsky, Denis Shlega. A ajuns în siguranță acasă și „Ptashka”- Kateryna Polishchuk- cea care nu doar le salva viața fiind paramedic, ci le alina și inimile eorilor din Azovstali, cântându-le în catacombele întunecoase. S-a văzut pe pământ natal și Maryana Mamonova, însărcinată acum în luna a opta: împreună cu alți medici ai spitalului din Mariupol, rușii au luat-o ostatică încă în aprilie. De asemenea, au ajuns acasă și seful politiei din Mariupol, Mykhailo Vershynin, precum și Mykhailo Dianov, sergent superior al Brigăzii 36 din Marina ucraineană, poza căruia (făcută în ultimele zile înainte de predare) a făcut înconjurul lumii. Fotograful însuși, Дмитро „Orest” Козацький, este și el acasă. Da, să nu uit și de cetățenii străini eliberați: cinci britanici, doi americani, un marocan, un suedez și un croat. Printre ei și cei care au fost condamnați la moarte în așa-numita DNR.

Denis „Redis” Prokopenko

Pentru conformitate: cei cinci comandanți ai Azovului au fost schimbați pe 55 de prizonieri de război ruși, iar alți 200 de prizonieri ucraineni - pe aliatul ucrainean și cumătrul lui Putin, Viktor Medvedchuk, arestat la mijlocul lunii aprilie în Ucraina - o nimicăciune din care a fost stors tot ce se putea și prezenta interes informațional pentru Ucraina.

Am urmărit dialogul lui Zelenschy cu cei cinci comandanți eliberați, care vor rămâne în Turcia în condiții de securitate și confort până la sfârșitul războiului (termeni agreați în acordul de schimb de prizonieri, care includ, însă, revederea cu membrii familiilor lor). De la începutul războiului nu l-am mai văzut pe președintele ucrainean atât de obosit - îi picau efectiv ochii în gură de nedormit ce era. Dar un lucru este cert - este om de cuvânt și va face tot ce e omenește posibil și chiar imposibil pentru a-i scoate din captivitate și pe ceilalți eroi ai Ucrainei, așa cum a promis. 

Kateryna „Ptashka” Polishchuk

Nu-mi pot imagina ce muncă enormă a stat luni de zile în spatele acestui schimb de prizonieri - cel mai de amploare dintre toate. Au fost implicate puteri, organisme, state despre care, probabil, nu vom afla niciodată totul. Schimbul a fost ținut secret până în ultima clipă. Primele date despre el s-au scurs în presa ucraineană și canalele Telegram abia miercuri seara, 21 septembrie. Oficial, autoritățile ucrainene au confirmat schimbul abia după miezul nopții, când președintele Volodymyr Zelenschy și șeful biroului său, Andriy Yermak, au discutat on-line cu cei cinci comandanți ai Azovului și oficialii ucraineni care au participat nemijlocit la procesul de îndeplinire a condițiilor acordului. 

P.S. Eliberarea Eroilor ucraineni pe fundalul istericalelor asurzitoare ale vatnicilor ruși care se pișă pe ei de frica să nu fie trimiși la război (citește:moarte sigură), a cozilor infernale la ieșirea din Fedrația Rusă, a protestelor împotriva războiului și a mobilizării începute ieri de cetățenii, hai să credem, deșteptați, în orașele-cheie ale țării-agresoare... Ah, ce zi, ce zi!