miercuri, 3 martie 2010

Să-i zic şi una lirică. Despre gelozie.

Din ce se naşte gelozia? Din dragoste, din exces de orgoliu? Orice afecţiune este însoţită de o invitaţie la gelozie. Este firesc. Dar atunci când gelozia ne macină exacerbat, ne răvăşeşte nopţile, ne chinuie sufletul, dragostea bate în retragere. Gelozia în doze excesive ucide dragostea. Devine un monstru. Din ce se naşte gelozia? Din complexul de inferioritate, din dorinţa de a poseda? Un idiot posesiv – ce poate fi mai penibil? Gelozia e copilul neîmplinirii. Unii simt doar gelozie în raport cu partenerul. O ascund sub masca dragostei durute şi încearcă să „sensibilizeze” partenerul inoculându-i subtil sentimentul de vinovăţie. Unicul remediu împotriva geloziei este curajul de a iubi cu adevărat sau a renunţa definitiv.

9 comentarii:

  1. Doamna Angela, cata dreptate aveti ...Un sfat bun pentru boala care ne atinge uneori pe fiecare dintre noi. Cum sa reusesti, cand iti da ghionturi gelozia, sa te detasezi de acest impuls feroce, de a sari la gatul partenerului, la gatul rivalei? Mie, recunosc, mi-a venit greu, dar m-am refugiat in lectura, iar aceasta terapie a functionat, greu, in cateva luni, dar m-am vindecat perfect, pastrandu-mi si chiar imbogatindu-mi ceva foarte pretios in viata si in reglarea stimei de sine: auto-ironia. M-a schimbat aceasta experienta, m-a maturizat si m-a imbogatit personal. Dvs ati fost geloasa, daca pot sa pun intrebari personale? Daca da, cum ati reusit sa va dominati sentimentul acesta atat de distructiv?

    RăspundețiȘtergere
  2. Tot incerc sa va "educ" sa SEMNATI postarile si nu reusesc!:))
    Ok, despre gelozie acum. Probabil s-a intamplat, dar nu a fost niciodata obsesiv. Mai degraba am fost eu obiectul unei asemenea gelozii si, recunosc, e un calvar! Gelozia in primul rand e axioma unui orgoliu exacerbat, orgoliu care ascunde de fapt complexul inferioritatii. Exista o diferenta mare intre suferinta din dragoste si gelozia propriu zisa (hartuirea permanenta a partenerului, lipsa de incredere atat in dragostea lui cat si in propria complexitate, personalitate). Sentimentul la care va referiti este mai degraba suferinta fireasca si modul in care ati depasit-o este stralucit!

    RăspundețiȘtergere
  3. Si apropo de rivale...Nu exista asa ceva. Fiecare isi alege constient sau inconstient partenerul potrivind vibratiile psiho-emotionale, energetice, intelectuale. Omul care a ales "rivala" pur si simplu nu vi se potriveste! Altcineva va e predestinat. Si acel altcineva nici macar nu ar observa femeea pentru care v-ati facut griji!

    RăspundețiȘtergere
  4. Multumesc pentru raspunsul pe larg. Cu "educatia" semnarii pe blog e mai greu, pt ca e mai simplu sa selectez profilul anonim.
    Aveti dreptate cu selectarea rivalei...numai ca aceste alegeri au loc in timp - prima data te selecteaza pe tine, dupa o luni sau ani pe altcineva...timp in care investesti energie, sentimente, chestii...este greu cand observi ca oamenii se schimba, chiar si noi, apoi sa te adaptezi la schimbare ramanand cu sufletul deschis. Si eu am avut parte de gelozie patologica din partea partenerului, stiu cum e....Dar suferinta proprie avea un mixaj si gelozie, adica intrebarea prosteasca: ce a gasit la ea oare etc?
    Oricum, imi place enorm cum scrieti, eu cred ca dvs ar trebui sa faceti literatura, acesta este harul dvs cel mai evident! Dublat un bun simt care nu se potriveste unor domenii sangeroase si in esenta, cinice (cum ar fi politica). Mult succes si voi mai reveni aici!
    Ana
    Andreea

    RăspundețiȘtergere
  5. Ei, acum e ok, Ana si Andreea. Deci iata-ne trei A discutand despre gelozie. Dumnezeu cu ea! Cu investitia e mai complicat. Pentru ca daca doresti o relatie cu adevarat fericita e nevoie de rabdare...si investitii pe aiurea. Hai sa vedem lucrurile altfel. Investitia trebuie facuta nu in experiment, ci in tine insati. Atunci cand relatia incepe sa doara, sa doara si o tine tot asa cu mici intermitente, e timpul sa intrerupi experimentul. Si sa continui sa investesti in TINE.

    RăspundețiȘtergere
  6. Aveti perfecta dreptate, doamna A1...usor de spus in teorie, mai greu in practica, dar toate se invata, cu timpul si greselile (proprii).
    Mai pictati? Aveti un stil deosebit. Cu merge emisiunea pentru copii?
    Tot respectul!
    Andreea

    RăspundețiȘtergere
  7. Chiar ma gandeam zilele astea, de ce oare nu mai pictez? Ma asteapta o panza pe sevaletul meu mic. Nu stiu de ce. Cand va veni inspiratia, voi picta, ca doar nu mor maine...Emisiunea merge bine. Cel putin multa lume a rectionat voios:))Am foarte mult de lucru, pe langa emisiune munca mea de baza este cea de producator general la CTC tv. Asa ca uneori reusesc sa obosesc de ma ia...ca sa nu zic. Tot respectul si pentru tine, Andreea. Viata, e minunata! Numai ca uneori e tare greu sa crezi in asta. Da...trece.

    RăspundețiȘtergere
  8. Multumesc! Va imbratisez virtual.
    Andreea

    RăspundețiȘtergere
  9. Nu am mai facut asa ceva, se pare :)) Ma refer la imbratisari virtuale. Cred ca sunt putin cam demodata in sensul asta. Dar respect soarta de anonim pe care ti-ai asumat-o, Andreea.:)La multi ani, ca e 8 martie!

    RăspundețiȘtergere